Back in black



Back in black, sau aprope negru( port tricou galben cand scriu postul) Dupa 2 zile de relaxare cu prieteni pot spune ca ma simt mai bine. Am facut lucruri care nu credeam ca o sa le fac. M-am uitat la wrestling. Din fericire am tot aceiasi parere care o avea si inainte sa ma uit ei: sunt ca si niste pokemoni, doar ca au muschi si ca sunt reali ca si persoane. As vrea sa pot spune asta si de luptele lor. Loviturile sunt trucate in asa mare masura incat chiar daca nu stii ca-s false luptele tot iti dai seama. Totusi e interesant sa te uiti la un om mare cat un bou, la fel de inteligent ca si unul care urmareste cu sufletul la gura meciul. Iarasi in programul meu era si sa fac poze: o premiera este ca am mers singur... de aici rezulta urmatoarea premiera==> am luat-o pe un drum care nu stiam unde duce implicit nu stiam unde trebuie ajung, nu stiam daca am ajuns, s-ar putea spune ca m-am pierdut, dar nu-mi pasa unde mergeam, deci nu se poate spune ca m-am pierdut. Cand am vrut sa ies din padure am iesit urmand cursul unui rau, in final am ramas cu cateva poze bune si o amintire frumoasa.


Concluzii:

  1. Imi place sa ma plimb in natura.


  2. Imi place sa fac poze. ce cocalaristic suna...[PS:nu am mai folosit de mult termenul "cocalar" si derivatele lui]


  3. Nu-mi place wrestlingul.


  4. Nu am dureri de cap a 2-a zi din cauza consumului de alcool.


Apropo: am vazut pe HBO, cred, fillmul: Codul lui DaVinci. Am fost impresionat de el... nu stiu cat e de nou filmul dar mie mi-a placut. Iarasi cred ca sunt ultima persoana care se uita la filmul acesta, am mai patit sa vizionez un film, sa-mi placa mult, toate acestea ca apoi sa aflu ca 3-4 prieteni au mai vazut filmul, cu 3 luni in urma.

3 Comments:

  1. Bogdan Negrea said...
    la mine e invers: de putine ori ma duc insotit, daca ma duc singur ma relaxez...si nu ma bate nimeni la cap daca stau jumatate de ora ca sa fotografiez o amarata de piatra(poate fara valoare) care mie imi transmite totusi ceva...cat despre Codul lui DaVinci...citeste mai bine cartea...filmul e 0...(parerea mea)
    richie said...
    Faina floricica. Iar filmu cred ca e din 2006. Daca l-ai vazut, forget about the book. stii despre ce e vorba, iar cartea nu e de o foarte mare valoare artistica, e doar foarte bine vanduta pt ca e controversata
    valikz said...
    Sunt de acord cu bogdan: cartea e mai buna decat filmul (sau filmul mai prost decat cartea, luati-o cum vreti).
    PS: Sa imi arati si mie pozele alea :)

Post a Comment



Postare mai nouă Postare mai veche Pagina de pornire