Lzd's blog

Vacanta cea mai frumoasa? Intrebare relativ usoara, la care pot raspunde fara sa ma gandesc prea mult. A fost prima vara in care am am lucrat undeva, pe bani, bani care nu imi erau de la familie. Mandru eram ca am reusit sa adun o suma frumusica de bani si mai ales ca am reusit sa ma abtin sa nu ii cheltui.
Singurul lucru care ma determinat sa tin de bani si sa nu ii cheltuii a fost posibilitatea unei vacante in Italia. Posibilitate, care spre fericirea mea, a devenit realitate. Am plecat din Romania cu finii nostri si copilul lor, care e printre cei mai buni prieteni ai mei,pe nume Stefan.
Nu va mai plictisesc cu cele 2 zile de drum, trecem direct la Italia. Am ajuns in orasul care urma sa imi fie casa pentru urmatoare saptamana undeva pe la 11 seara. Minunat arata orasul cu toate luminile aprinse. Apartament foarte mare, dar nu genul american, cu televizor urias si bucatarie la fel. Totul in proportii normale, decorat cu bun gust. Partea cea mai buna era terasa. Pe bloc era o terasa care era a parintilor lui Stefan. Plina, da plina ochi de plante: flori, cactusi, bambusi si bonsai. Intr-un colt erau sub o umbrela alba niste canapele tot albe pe un cadru gros din bambus. Te simteai ca si in rai stand pe un fotoliu cu un Heineken rece in mana privind apusul. Si nici rasaritul nu se lasa mai prejos: vedeam marea de pe terasa, si il vedeam pe Soare iesind din ea in fiecare dimineata. King of the world, zic!
Eram independent acolo. Chiar daca eram la parintii lui Stefan, eram independenti in timpul zilei, sau asa ne placea sa credem. Asta pentru ca am mers si singur acolo, fara mama,tata sau frate. Aici inca o premiera pentru mine, faptul ca eram 100% in vacanta, nu imi faceam program dupa nimeni, era o chestie frumoasa.
Ma simteam ca un rocker faimos. Azi eram la marea Adriatica, sub o umbrela privind valurile marii, sorbind mojito, maine eram la circuitul de la Imola la o cursa de moto GP.(e incredibil cum se aud motociletele alea cand trec pe la start) si poimaine la Roma. Am mers la Roma doar eu cu Stefan cu trenul. Acolo, pentru prima data in toata vacanta, m-am simtit prost ca sunt roman, cand “nasul” a dat jos din tren 2 romance.(tinere, nu cred ca erau la munca, erau deodata cu mine, probabil in vacanta si ele)
Roma… e Roma. Spre surprinderea mea, nu era asa de greu sa te descurci pe acolo. Asta poate ca am mers si pe niste trasee frecventate de turisti dar o parte din mine crede ca nu e chiar asa de greu, trebuie doar sa stii o boaba de italiana si engleza. Colosseum, columna lui Traian(la columna am fost mandru ca am sange dac in vene cand am vazut dacul cioplit acolo) Gradinile Vaticanului, capela sixtina, toate, si multe altele, le-am vazut. Sunt recunoscator ca am putut sa vad niste locuri pe care multi le doar viseaza…
A fost una dintre cele mai reusite vacante ale mele. Nu a fost chiar o vacanta tipica, pentru ca nu am fost cu cineva din familie, mai degraba cu un prieten. Si cred ca tocmai asta a facut totul mult mai bine, eram mai relaxat tot timpul, puteam sa fac anumite lucruri pe care nu le-as fi putut face de fata cu mama sau tata.
Acest articol participa la concursul organizat de visurat.ro si sponsorizat de Arsenal Park

Arsenal Park, adica cel mai tare parc tematic din Romania:

Arsenal Park - Prezentare în limba Română from Eduard Schneider on Vimeo.

În general, nu prea particip la concursurile destinate bloggerilor din mai multe motive, unul dintre ele find probabilitatea mică de câştig. Dar acuma mi-am luat inima în dinţi şi m-am hotărât să particip şi eu la concursul organizat de EBU. Regulile concursului, pentru cei care vor să participe, sau sunt curioşi, pot fi găsite aici.

Magazinul virtual EBU a fost lansat de curând. Mai exact ieri, 11 decembrie. În primul rând trebuie să apreciez metoda lor de advertising: au mers direct la ţintă, adică la bloggeri. Aşa au determinat oamenii să scrie de ei, fiind tentaţi de premile mai mult decât apetisante. Eu din acest motiv scriu, pentru că mă tentează premile. Nu m-ar deranja un monitor nou, sau un aparat foto în plus.

Situl este unul foarte plăcut, designul fiind unul excepţional. Nu oboseşte ochiul, dar nici nu te plictiseşte, sunt butoane peste tot! Cu cât te uiţi mai atent, cu atât descoperi mai mult! Ceea ce ma impresionat în mod plăcut a fost livrarea oriunde în ţară, care se face gratuit, dacă achiziţionezi produse în valoare de minim 100 ron. Nu am mai auzit de magazine online cu o asemenea ofertă. Uite aici încă o bilă albă pentru EBU.

Am observat că au o gamă variată de produse, de la telefoane mobile până la fiare de călcat! Bag mâna în foc că Domo.ro o să piardă ceva clienţi în favoarea lor. E un site bine pus la punct, curat, aranjat, dar simplu, găsind tot ce vrei, când vrei, fără prea mare efort.

Este clar un pas înainte pentru magazinele on-line din Romania. Un pas înainte mult aşteptat şi bine venit. Cu siguranţa dacă voi avea nevoie de ceva, de orice, voi apela la EBU.

Acest articol a fost scris pentru concursul EBU.

Pe tata îl chema Ionel. Eu îi spun 'Onel, Ionuţ iau Ionatan. E de treabă, cam ca şi mine la personalitate. Fericit tot timpul cu tendinţe miserupiste.

Îmi amintesc când a intrat într-o benzinărie MOL ca să platească benzina proaspăt turnată-n rezervor şi să-i cumpere o îngheţată fiului său.

Mă uitam la el de pe geamul maşinii. Îl urmăream cu privirea. Işi luase portmoneul din buzunarul de la spate şi plătise benzina şi se îndrepta către uşa glisantă. S-a apropiat de ea, s+a deschis în mod automat.

În momentul acela eu îi fac semn tatălui să se întoarcă să-mi cumpere îngheţată. Şi el tocmai asta a făcut. Doar că uşa se închidea.

Şi uite aşa a fost tata prins între uşile de la mol, a râs vânzătorul de el, am râs şi eu de el.

Pentru concursul VisUrât.

Ce va voi povesti in randurile urmatoare e adevarat. 100 la suta adevarat.

Eram si eu, ca toti oameni, odata copil. Eram un copilas care avea ceva cu politia. Politia nu ma proteja, mie imi facea rau. Sau cel putin asa imi inchipuiam eu.

Multe din activitatile de zi cu zi erau periclitate de politie. Exemplu. Treceam strada cu mama, ea tinandu-ma de mana. In mintea mea necoapta de copil daca nu calcam pe zebra, daca nu calcam pe dungile acelea albe, eram arestat.

Nu as fi scris de asta daca nu o pateam in vreun fel. Cum aveam pasul mic nu puteam sa calc pe toate dungile deci folosindu-ma de mama respectiv mana ei saream si eram ca si un mic Tarzan. Pana cand se satura mama si-mi trage o palma. Dupa ce prin suspine ii explic cum sta treaba, ma ia in brate si ma linisteste.

Imi era frica de ei, de politisti. Tin minte cand am fost la politie sa m-i se faca o poza pentru pasaport. Am iesit in poza plin de lacrimi.

Pentru concursul lui VisUrat.

Toata povestea ce urmeaza sa fie descrisa s-a petrecut acuma un an, in timpul verii.

Eu eram macho-man pe atunci, urlau hormonii in mine. Deci eram in cautarea unei prietene. De ce nu? Era vara, terminasem cu examenul de capacitate... ne faceam de cap...

In sfarsit... pusesem ochii pe o fata. O sa ma refer la ea cu "V"[initiala prenumelui] O cunosteam de ceva timp, dar era doar cunostinta, fata din generatia mea.

Intr-o seara mi-am luat inima in dinti si am inceput sa vorbesc cu fata "V". Bineinteles ca am fost servit cu replica de genul: "nu stiu, iti spun maine". Fie care baiat a auzit replica asta sau ceva asemanator cel putin odata'n viata.

Automat imi luasem gandul de la fata V. Nu mai puteam eu sa stau cu ea, asta ar fi insemnat sa-mi incalc principile.

A doua zi am iesit cu rolele cu o prietena. O plimbare pe role de o ora-jumate. Cand ne-am intalnit ne-am intalnit ca niste amici, cand ne-am despartit ne-am luat la revedere ca si iubiti. Aceasta fata o vom numii I[initiala prenumelui de asemenea] Dat find faptul ca[,] V nu a iesit treaba, m-am "casatorit" cu I. Super tare.

Distractia acuma incepe.

A 3-a zi dupa V, a 2-a dupa I, am aflat ca si V imi acceptase cererea de "casatorie". Aveam 2 prietene! Frumos dar nu de mine. INTENTIONAM sa le spun asta, nu pot sta cu 2 fete simultan. Si in ziua in care aflasem asta era un concert, deci urma sa le intalnesc... dar nu totul a iesit precum voiam eu.

Si I, cat si V aflasera de exista lor in "black book-ul" meu. Si nu de la mine.

Rezultatul?!

Un baiat, mai indragostit ca mine de fotografie, doar ca era indragostit de I, cu hormoni urland in el, urmarindu-ma pana acasa, cu scopul "nobil" de a ma bate pentru faptele mele, care defapt n-au fost intentionate!!!

O alta consecinta a fost ca I, care mi-a fost colega si prietena n-a vorbit cu mine vreo 4 luni, si nici nu ma lasa sa-i explic ce s-a intamplat defapt. Cand in final i-am povestit, a ras si si-a cerut scuze, si ea cat si eu.


Pentru concursul VisUrat.

Asta se întreabă Visurât şi IaşiPlus.

Aş schimba multe, aş vrea ca Oraştia să fie un oraş mai civilizat.
Defapt ce înseamnă să fii civilizat, şi mai ales, cum poate să primească un oraş ca şi Oraştie mult doritul adjectiv de civilizat?! Aici Dex-ul ne lămureşte: CIVILIZÁT, -Ă, civilizaţi, -te, adj. 1. Care are o cultură şi o tehnică înaintată, care a ajuns la un nivel superior de civilizaţie, la un standard de viaţă ridicat. 2. Care este manierat, politicos. – V. civiliza. Cf. fr. c i v i l i s é.
Cultură şi tehnică înaintată... nu că am fii un oraş din epoca de piatră iar noi locuitorii mergem la vănătoare de cerbi şi aducem apa de la kilometrii depărtare, dar cred că se poate mai bine.
Aş schimba dacă aş putea mentalitatea oamenilor. Să îi invat cumva să nu mai arunce gunoiul lânga coşul de gunoi, să îi determin să nu mai aplice clasica vorbă a românului, "Las' că merge şi-a-şa..."
Asta e! NU mai merge aşa, pâna când? Ceva trebuie făcut!
Aş schimba şi modul de gândire al edililor oraşului. Cum poţi să începi să construieşti încă un corp al primăriei când încă mai ai alte lucrări neterminate, culmea, tot in faţa primăriei, care sunt aşa de câteva luni bune. Dacă aş avea puterea aş schimba "muncitorii" care pavează, asfaltează străzile. Dau dovadă de un profesionalism uriaş: asfaltează strada, desenează zebre pe ea, linii, tot tacâmul... mai că te crezi în Europa... dar peste 2 zile reîncepe tarăboiul.
Bravii noştrii românaşi sparg strada pentru că au uitat să pună conductele de apă!
Şi după ce asfaltează strazile, acuma pentru ultima oară, le fac intr-un mod absolut JENANT! Drumuri în care efectiv îţi bagi picioarele, şi dacă ai băgat piciorul, intrii cu totul...
Aş schimba modul în care se fac unele lucruri. Şi aici am un exemplu: bunica locuieşte în Jeledinţi. Şi fiind campanie electorală a început amenajarea drumului. Şi au pus asfalt... Frumos! Ar fii fost şi mai frumos dacă ar fi avut o fundatie[ nu mă pricep eu la lucruri de genul dar cred că o fundatie ar fii prins bine] De ce nu se apucă de drumuri după ce caştigă alegerile, sau le pierd? Atunci da, dacă aş avea drept de vot, i-aş vota. Drumul a fost atât de bine construit încât în a 2'a zii a cedat într-un loc. Dar la ce să te astepţi de la nişte muncitori care dormeau efectiv mai mult decât lucrau?
Revenind la Orăştie. Aş schimba ceva pentru noi tineretul. Dacă nu eşti fotbalist nu ai ce face in Orăştie. Defapt nu e prea bine să fii fotbalist. Avem jumate din suprafaţa terenului de fotbal pentru că s-a construit Plus-ul în oraş, şi nu la ieşirea din oraş, cum cred că ar fi normal, cum este în Deva de exemplu... Ar trebuii să se facă un sk8-park, să se amenajeze puţin parcul. S-ar putea construii nişte terenuri de tenis în parc dar NU!!!
Nu se mai face nimica pentru tineret. O baza sportivă cam de ultima generaţie romănească şi-a făcut apariţia in Orăştie. 2 din 3 terenuri de tenis sunt obosite, aiurea rău de tot...


Pentru concursul Visurât şi IaşiPlus.