Ieri mă întorceam de la şcoala cu Ipod-ul urlându-mi în urechi. Nu prea auzeam ce se întamplă îm jurul meu. Permiteţi-mi să fac o paranteză... o profesoară ne-a povestit de un student, care fericit că şi-a luat examenele se plimba prin Timişoara cu Mp3 în urechi. L-a călcat trolebuzu'... asta da ironie!
Revenind, cum aveam Ipod-ul în urechi nu auzeam ce se întamplă în jurul meu(am mai spus asta nu?) şi văd doi kinderi cum se apropiau de mine. Ghinionul lor a fost că după ce au trecut de mine s-a schi,bat melodia. Şi i-am auzit cum mă înjurau!
Mama voastră de embrioni, mi-am spus în gând şi am fugit spre ei. Au fugit ca din puşca, astfel ''făcând dreptate''.
Acuma stau să mă întreb, de câte ori am fost înjurat pe stradă fără să-mi dau seama?
Etichete: din viaţa de zii cu zii, prostie, rRomania
0 Comments:
Postare mai nouă Postare mai veche Pagina de pornire
